OCUPATIILE LOCUITORILOR SI ECONOMIA COMUNEI

Cercetată sub aspectul economic, comuna Logreşti se prezintă ca o aşezare ai cărei locuitori au practicat activităţi de natură economică destul de utile. În cadrul economiei comunei Logreşti a predominat, din cele mai vechi timpuri, agricultura, cu cele două ramuri ale sale, respectiv cultura plantelor şi creşterea animalelor. Activităţi industriale propriu-zise nu s-au desfăşurat niciodată în decursul timpului. Au existat însa activităţi meşteşugăreşti ca: morăritul, fierăria, croitoria şi un sistem de tăiere a lemnului, cu fierăstraiele mecanice, iar mai târziu electrice

Cu privire la produsele de schimb, amintim că, această comună a dispus de produse obţinute din agricultură, mai ales fructe şi vite, pe care locuitorii le-au valorificat în oraşul Tg-Cărbuneşti sau în comunele din jur şi rareori la Tg –Jiu ori Craiova . În prezent aspectul economic al comunei s-a schimbat totalmente, sporind rolul propietaţii private.

Locuitorii comunei Logreşti au ocupaţii diverse, dar, în general, practică ocupaţii legate de agricultura .

Din analiza forţei de muncă rezultă că majoritatea locuitorilor se îndeletnicesc cu agricultura, unde predomină sexul feminin . O mare parte din populaţie desfăşoara o activitate casnică, în exclusivitate. Se prevede ca în anii următori numărul acestora va creşte .

 

1.Agricultura

Condiţiile geografice ale comunei, poienile şi pădurile din jur, văile mănoase, pârâiaşele care o străbat, clima favorabilă, flora şi fauna bogată, precum şi solul relativ bogat, au fost factorii principali care au determinat pe localnici să se dedice din cele mai vechi timpuri agriculturii.

Agricultura caracterizată printr-o suprafaţă mare a terenului agricol (53,63 % din suprafaţa teritoriului administrativ al comunei ) constituie principala ramură economică a comunei, alături de creşterea animalelor .

Este absenta in totalitate activitatea de depozitare ,prelucare, şi valorificare atât a produselor agricole brute cât şi a celor industralizate .

Pentru a cunoaşte istoricul dezvoltării agriculturii în comuna Logreşti, nu am găsit nici un document scris. Am ajuns la concluzia, din discutiile cu cetateni nvarsta ai comunei , ca în această aşezare umană, agricultura s-a practicat în decursul timpului, prin folosirea şi aplicarea sistemelor tradiţionale. Astfel, în trecut se practica sistemul numit de localnici ,,în parte ’’, adică cei săraci munceau pe loturile celor bogaţi şi roadele obţinute se împarţeau între cel bogat şi cel sărac pe din două .Inventarul agricol era sărac, format dintr-un plug de lemn cu brăzdar de fier, tras de două vite, o grapă de lemn, iar muncile se executau manual.

Culturile tradiţionale în aceasta comuna au fost :grâul şi porumbul, legumele, pomii fructiferi şi viţa de vie .

Porumbul a câştigat repede teren în cadrul plantelor de cultura , menţinându-şi supremaţia şi astazi .

Asigurarea unei culturi normale depindea în mare măsura şi de alegerea momentului optim pentru semănat : ,,Auzeam şi noi de la bătrâni că semănatul porumbului era indicat să se facă atunci când fructul de păducel aruncat de la coarnele plugului putea să ajungă până la jugul vitelor’’.[1]

O alta cultura cu pondere mare este cea de griu ,cultura care presupunea un efort foarte mare din partea celor care il cultivau

Satele comunei Tg- Logreşti beneficiază din plin de condiţiile propice dezvoltării unei pomiculturi eficiente, asigurate de structura geomorfologică dominată de formaţiuni deluroase sau piemontane, specifică sud - estului Judeţului Gorj. Se întâlnesc diferite soiuri de cireşe: cireşe galbene, cireşe pietroase. Merii încântau prin soiurile dulci ori cele acrişoare, cu perioadă de coacere scurtă, văratice. Se mai întâlnesc şi în prezent merele creţeşti şi cele domneşti, de toamnă, iar din soiurile de peri se remarcau ,,perele oarzăne ,care se coceau pe timpul cositului şi secerişului’’[2]

Dintre soiurile de pomi fructiferi prunul este stăpânul absolut al acestor meleaguri .

Gutuiul şi nucul au găsit, de asemenea,condiţii prielnice pe dealurile Logrestiului .

Viticultura se practică la Logreşti din vremuri îndepărtate. Soiurile predominante sunt: ananasul, novă albă, novă neagră, italiana şi frăguţa, din care rezultă un vin alb-gălbui sau roşu, foarte apreciat pe plan local . Întreţinerea culturii debutează primăvara cu săpatul, urmând, în martie tăiatul şi legatul. Prima sapă se aplică până la Paşti, în luna mai via se pliveşte prin îndepărtarea surplusului de lăstari.

Podgorie de vie, sat Măru, com. Tg-Logreşti

O gospodărie ţărănească creşte în medie doua - trei vaci, câteva capre, unul –doi cai, unul –trei porci , 25-30 de găini, 10- 15 curci, precum şi alte pasari ca rate, gaste, bibilici .

Păsări de curte din gospodăriile logreştenilor

Din evidenţele înregistrată la începutul anului 2011 reies următoarele efective de animale la nivelul întregii comune:

-bovine -1053 capete ;

-porcine -1535 capete ;

-cabaline -40 capete;

-ovine şi caprine -500 capete;[3]

Vaca asigură laptele, viţei pentru sacrificare, dar şi forţa de muncă animală pe care se bazează în mare parte gospodăria.. Laptele de vacă este folosit pentru consumul direct şi pentru producerea de urdă, telemea de vacă şi unt.

Calul a fost in trecut animalul predestinat activităţilor de cărăuşie şi pentru muncile câmpului astazi fiind folosit doar pentru echitatie si foarte rar la muncile in gospodarie.

În procesul de creştere şi îngrijire a animalelor, o contribuţie deosebită o are colectivul de cadre şi medical-veterinare, care, prin munca lor asigură asistenţă medico-veterinară în orice împrejurare. În fruntea acestui colectiv se află medicul veterinar Şerbănel Florin, absolvent al facultăţii de medicină veterinară din Timişoara .

Preocuparea străbună şi nobilă, creşterea albinelor a înregistrat în Logreşti o evoluţie in ultimii ani existind in comuna un numar 584 de familii albine [4].

Pentru cresterea competitivitatii si diversificarea productiei in sectorul agricol si accelerarea dezvoltarii rurale sunt necesare masuri pentru crearea unor ferme de crestere a bovinelor pentru lapte cit si pentru carne .

Deasemenea , este necesara ceeare unor centre apicole care sa poata valorifica intregul potential al florei melifere, inclusiv cel ceat prin extinderea arealului cultivat cu salcam .[5]

 

2. Comerţul şi meşteşugurile

Pe lângă activitatea de producţie, locuitorii comunei Logreşti au practicat încă din cele mai vechi timpuri şi o activitate de schimb prin care au urmărit să-şi valorifice surplusul de produse şi să-şi procure pe cele care le lipsea .

În decursul timpului, comerţul practicat pe raza comunei a cunoscut o evoluţie continuă. La început este vorba de un schimb în natură între localnici, după aceea se unesc mai mulţi şi pleacă cu produsele pe care le au în plus să le valorifice în împrejurimi. Animalele şi ţuica erau produsele de schimb, pentru timpurile mai îndepărtate .

Băuturile erau mult valorificate pe plan local, prin cârciumi, mai cunoscute fiind cârciuma lui Constantinescu (Ţârdel ) şi cârciuma lui Postolache . Locuitorii comunei Logreşti au valorificat produsele şi în unele târguri din împrejurimi dar şi în târgul săptămânal din comuna lor. Aceştia ajungeau cu produsele lor chiar şi în oraşele Tg -Carbuneşti, Tg-Jiu, Craiova şi Petroşani.

În comuna Logreşti există în prezent mai multe magazine mixte, precum şi mai multe baruri, care asigură necesarul de produse pe plan local.

 

3. Industria

O menţiune aparte trebuie făcută pentru industria extractivă avându-se în vedere că în sudul comunei sunt zăcăminte de gaze naturale şi petrol .În perspectivă , îndeosebi pe teritoriul satului Colţeşti se propune a se dezvolta zona de exploatare petrolieră împreună cu toate dotările aferente .

Exploatarea acestor resurse petroliere constitue o alternativă la preocupările economice tradiţionale ale zonei, având un rol important în stabilizarea forţei de muncă şi în crearea unor oportunităţi de practicare a acelor profesii specifice activităţii industriale .

Existenţa exploatării petroliere într-o anumită parte din perimetrul comunei, determină nu numai avantaje de ordin economic pentru comunitatea locală, dar şi riscuri de poluare a mediului natural. Din această cauză, autorităţile locale şi centrale s-au implicat în activitatea de protecţie a mediului .

Se poate concluziona că activitatea industrială nu constituie o componentă principală a activităţii economice a comunei .

De asemenea la nivelul comunei nu se identifica unitati prestatoare de servicii.


[1] Elisabeta Preotescu, Ion St. Marica, Constantin Mănescu, ,,Logreşti Moşteni, judeţul Gorj, descriere, documente, date şi informaţii cu caracter monografic”p. 124

[2]Ibidem ,p .123

[3] Registrul agricol al comunei Logresti , volumul I , an 2011

[4] Centralizator Registrul agricol al comunei Logresti , an 2011

[5] Prof.univ.dr.Adrian Gorun ,,,Proiect privind dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale din judetul Gorj ,Revista Universitara de sociologie , Anul VII- nr 2(14)/2010,p25